duminică, 16 mai 2010

voal in final.


Ascult apa suspectand urechea si port o inecaciune oarba
Ma clatin des intr-o noapte somnambula si apa nu ma lasa,
ma ia,ma duce,si nu-mi da voie sa port naiva masca.
raman eu si cu mine,nu-mi pot atinge eul de frica.
mi se ineaca si evantaiele
zbiara un dor si-mi prinde esarfa.
O duce purpuriu la suprafata,i-o plasmuieste poate soarelui.
Si eu raman sa dorm lacrimile-n apa.
Ele ca ploaia-mi racoresc clavicula.
Si ma scufunda iar,accept din nou.
trec lin clipe fara cuvinte desculte.
imi simt si gatul rece,si-l las...nu ma zbat.
imi place cum nufarul canta finalul.
merita sa astepti ca voalul sa-ti atinga punctual coapsa.
Inchid ochii acum.Ma oboseste acest tot.Imi ating si chipul cu apa.Ma plange fericit.

Un comentariu:

  1. Of! Ce geniu am plamadit! Ai tu ce-ti trebuie,eu doar ti-am injectat putina incredere! Do you agree?

    RăspundețiȘtergere