vineri, 15 octombrie 2010

defect,grăbit


uitând cerul,mi-au pierdut dorul...îngerii din glanda lacrimală
căutând soarele,şi-au intrat adânc în aripi,mi-au legat frunze
în loc de fluturi muşcând,rănind...



plânge-mă în umerii nopţii ca să-mi sune clavicula
a petale căzând zgomotoase după timp.
eu îi pun inimii capăt,doare să simt cei mulţi sori
căzând şi ei fără sfârşit..în mine,
aducând înăuntru întuneric trist şi ofilit.


născându-mi rădăcini de val,tu-mi suspini a vânt,
ţi-aştept în irişi... fericirea,ca frunzele...
care apun uscate,ca să-mi tomneze ele sufletul din timp
căci razele-mi clipesc des,şi-mi pleacă...murind,
tu rupe-mă-n clipe şi-mparte-mă cui iubind,
să nu mă creşti din gol,vindecă-mi cianura ca ploaia,
tu împleteşte-mi lumina în pieptul zborului,să-mi vină ochii iarăşi zâmbind...

7 comentarii:

  1. La început mă tot întrebam de ce îţi citesc cu atâta plăcere creaţiile. Ei bine, am concluzionat în sfârşit...E incredibil de diferit jocul de cuvinte, prin urmare întreg conţinutul poeziei. Întotdeauna simt că-ţi înţeleg scrierile, dar ştiu că nu o fac precum ceilalţi. Toţi le înţelegem diferit, asta-i tare!
    Multă inspiraţie în continuare!

    RăspundețiȘtergere
  2. Să stii in maduvare atribute sa privesti
    Mi-e cumpana in geana, nemurirea
    Eu am crezut in vocile ceresti,
    De veghe intre morti, iti sta privirea.

    Apleaca ochiu', nu cutremur soapte,
    In iris adancit de metereze.
    Tu esti minunea nascocite-i ape
    Ma iarta de-ti alin a mintii treze,
    depline fapte.

    RăspundețiȘtergere
  3. Tu,cumpatata mea povata,tristetea asta e frumos imbracata,dar eu vreau sa o ai...stiu ca o ai,insa ma ai si pe mine langa ea ca sa o imblanzesc.Te iubesc

    RăspundețiȘtergere
  4. REM
    prin ceaţa iscată
    de colţuri de aripi de înger
    zăresc,
    hieroglifică,
    o rună
    visată cândva
    de un suflet pierdut.
    e doar distorsiune inversată.

    RăspundețiȘtergere