vineri, 1 octombrie 2010

alergând anotimpul

tremur pentru umeri-mi legaţi de frunze
că îi las să cadă strânşi,cu ele adormind uscate...
eu cu frigul stins mă apropii de soare şi-mi las în el razele desfăcute,
eu cu măinile aştept ploaia să curgă în mine un cântec de cer.

eu m-ascund mereu în urma cuprată a unei gene de lacrimi,
căci lacrimile mele intră singure în sânge şi mă-ncolţesc acolo,
mă dor în ciorchini de îngeri auriţi în uitare de zbor,
ei nu aud lumina,ei iartă că trăiesc în mine...lipsa.

eu plutesc în casa ta cu valuri şi mângâiere de suflete,
te-ai iubit cu odihnirea,te-ai născut pe furiş în mine...
din firul fructuos de frunze ,şi trupuri scrise ca să lase un gol.
eu ţi-am prins în piept rădăcina
iartă-mă că-mi eşti...inima,că tu priveşti din mine,căci nu ştii să mori...

15 comentarii:

  1. un batran alergand vecuirea apelor zicea asa:
    acolo unde cer iertare,
    nu m-am nascut sa cer bucurie.
    acolo unde cer mantuire
    nu m-am nascut sa cer iubire.
    acolo unde m-am nascut sa nu cer
    am devenit!

    Te strang la piept, floare cu picioare roz.
    Numai oamenii frumosi recunosc frumosul.

    Multumesc ca ma apreciezi,
    Celestine

    RăspundețiȘtergere
  2. apa si vantul isi impreuneaza gandul ecoul trezeste aceasi poveste alergand anotimpurile... like:*

    RăspundețiȘtergere
  3. minunata minunata de-a dreptul:X:X:X

    RăspundețiȘtergere
  4. frumos! ...o adiere pentru suflet...

    mf

    RăspundețiȘtergere
  5. o inima sincera dragostea va ocroti...fromos!

    RăspundețiȘtergere
  6. din câte îmi eşti,tot mai multe îmi naşti.

    RăspundețiȘtergere
  7. mult prea frumos ca sa ma pot spune ceva

    RăspundețiȘtergere
  8. Nu fac complimente, nu e stilul meu, ma misca f greu poezia, insa ce-am gasit in slovele tale... m-a cucerit cu totul.

    N-am cuvinte sa exprim ce curge prin tine!
    Frumos dar divin duci cu tine,
    Ma inclin.

    Celestine

    RăspundețiȘtergere
  9. Am scris si eu cateva randuri, ca sa vezi ca nu se compara.
    Nu e numai frumosul meu care vede maretia cuvintelor tale...
    Tu esti o altfel de poarta,
    Eu sunt o sabie decupata la asa sublim!

    Eu iti multumesc, ca ma atingi in suflet.

    Celestine

    RăspundețiȘtergere
  10. Pe gatul tau de sticla cu zbateri si sudori
    Arunc un cap de rege cu falnici-i odori
    Sa-ti stranga strans in pielea-ti,
    cu mine,...vorbe noi.
    Hei!...te iubesc frumos

    RăspundețiȘtergere
  11. E destul de trista ,dar afra tristete si melancolie nu am fi completi .Frumos scris.

    RăspundețiȘtergere
  12. mi-e greu sa te inteleg. de fapt, nu pe tine, ci starea ta. ma gandesc ca poate nu reusesti nici tu...

    RăspundețiȘtergere